Am adorat intotdeauna oamenii frumoși. I-am adulmecat prin tuburile de oxigen ale mintii si inimii si i-am savurat ca pe doua prăjituri însiropate de scântei sufletești. Ca o bricheta pe care încerci sa o aprinzi, jucându-te cu piatra dătătoare de foc si ținând-o ferm in mana. Sunt oamenii care trec prin Viata zâmbind si făcându-si loc cu blândețe printre maștile confecționate la foc continuu de protagoniștii acestora. Un furnal de emoții si trairi ce clocoteste continuu sub ochii mirați ai celor care te saluta cu chipul dar nu si cu inima.

Cand doi oameni frumoși si inteligenți se întâlnesc, Universul zâmbește cald si un alt foc se aprinde instant, într-un alt loc si ferit de vântul aprig al unui ego purtat la piept ca o insigna. O insigna ce străpunge inima atunci cand este aranjata si fixată in dreptul ei. Imi place sa cred ca oamenii frumoși au renunțat la aceasta insigna sau incearca sa o desprindă cu finețe de trupul si sufletul încercate de înțepăturile ei. Cand doi oameni frumoși si inteligenți isi unesc privirile, peisajele din jurul lor se estompează. Asemenea efectului de focalizare in care cei doi respiră in prim plan, in timp ce oamenii de lângă ei, mesele scrijelite, scaunele încercate de aceiași oameni si luminile mai mult sau mai putin colorate intra subit intr-un binemeritat fade out. Cand doi oameni frumoși se întâlnesc, nu doar mințile si inimile lor se saluta grațios, dar si trupurile pline de energie ce dansează in taina pe acelasi ritm. Doua trupuri ce așteaptă sa fie mângâiate incet, așa cum versurile unei poezii mângâie suav urechile celui ce isi imaginează catrenul.

Cand doi oameni frumoși se întâlnesc, un el si o ea ce au învățat poezia inimii împreuna, Vibrațiile tremură in ecou si gâdila inocent cu undele lor dătătoare de fiori. Seducție si fum de Țigara. Mult fum de Țigara. 🙂 Dar nu un fum pe care il expiri in nasul curios al celuilalt, ci unul pe care il presari in aerul ce il înghite flămând si repede. Cand un el si o ea se întâlnesc, cei doi fumează mult. 🙂 Țigările se ard pefect iar timpul se consumă atât de iute, asa cum scrumul se adună in scrumiera împărțită la doi. Cand el inspira, ea expira, pentru a nu se învada violent si reciproc de gândurile ce isi fac loc printre sinapsele scurtcircuitate in dorința.

Cand el si ea se întâlnesc, ei s-au sedus deja, inainte de a-si spune un dulce „la revedere” si înaintea unui sărut ce il așteaptă pe al doilea. Pentru ca asa fac oamenii frumoși. Fumează mult si iubesc si mai mult :))

Iar cei care nu au fumat deloc ori s-au lăsat, măcar sa nu se lase de iubit! 🙂