Mi-aș dori sa umblu eu în tălpile tale atunci când degetele tale sunt tocite în amarul prafului de stradă. Mi-aș dori sa iti iau durerea de cap și sa o mut la mine. Dar nu în chirie, ci definitiv. Sa nu iti mai facă niciodată vreo vizită neașteptată.

Mi-aș dori sa simt eu durerea atunci când te lovești de scaun, grăbită fiind sa pleci la lucru. Sa îmi fie mie sete atunci când apa nu iti poate atinge buzele și foame atunci când chelnerul se lasă așteptat. Mi-aș dori sa plâng în locul tău atunci când dorul te sugruma și sa îmi dai lacrimile la schimb. Ți-aș oferi un zâmbet. Mi-aș dori sa simt eu supărarea atunci când nu îți vezi Frumusețea.

Sa simt eu frigul în locul tău atunci când vântul îți șoptește-n piele versuri și căldura atunci când soarele te cearta pe obraji. Mi-aș dori să fiu în locul tău atunci când inima și mintea nu se-mpacă și să îți imbrac trupul atunci când vânătăile trecutului mustesc în vene.

Mi-aș dori să port al tău nume atunci când alții îl batjocoresc și sa îți fiu umbrelă când ploi acide asupra ta se năpustesc.

Mi-aș dori să îți dorești și tu…