Nu imi promite soarele si luna de pe cer. Oricum nu as avea ce sa fac cu ele. :)) Nu-mi presara cuvinte dulci in farfuria inimii. Singurele condimente pe care le accept acum sunt faptele îmbrățișate in tumultul ființei. Daca ma iubesti, atunci iubeste-ma! 🙂 De dimineata si pana-n dupa amiezile îmbrăcate in noi. Si mai apoi in serile in care amandoi ne dezbrăcam. La inceput incet. Tulburător de incet. Apoi repede. Din ce in ce mai repede. In ritmul melodiei ce suna pe repeat, in minte si in inima.

Daca ma iubesti, iubeste-ma! Nu imi tot spune. Mai si arata-mi! Asa cum dansatorii isi arata din mișcări.
Precum scriitorul ce-si divulga scrierile. Ca un actor ce isi iubeste replicile. Un magician ce se îndrăgostește iremediabil de iluzia pe care singur a creat-o.

Daca ma iubesti, atunci Iubește-ma! Asa cum mana stanga are nevoie de cea dreapta. Cum inima are nevoie de bătăi iar ochii tai ii cauta pe ai mei.

Daca ma iubesti, iubeste-ma! E tot ce am nevoie azi, acum! Maine, poate ca nici nu mai contează! 🙂