Pentru toate lacrimile înșirate atent ca mărgelele pe un fir de clipă. Pentru că s-a ghemuit prea mult în același colț uitat de lume, blocată fiind în amintirile celebre ale unui nou început. E de vină pentru că boul de lângă ea a uitat să-i mai întoarcă paginile. A început să i le rupă. Să le arunce împrejur. Femeia e de vina pentru o alta femeie ce-a apărut pe scena vieții ca într-un joc de casting gratuit.

E de vină ca nu mai e ținută de mână. Doar o mână caldă poate încălzi una rece. Prea multe ierni în suflet se petrec acum. Femeia e de vină pentru nopțile în care ea vorbește singură. Căci prostul a plecat. A plecat de-acasă dar încă a rămas în suflet. E de vină pentru cuvinte preschimbate în otravă. Pentru buze ce au uitat sa le atingă pe-ale ei. Pentru mâini ce au uitat s-o strângă în brațe. Pentru o inimă ce nu mai bate-acum în ritmul ei.

Femeia e de vină ca iubește. Căci prostii sunt iubiți,  dar nu iubesc la fel.

Dar prostul a uitat ca femeia e Divină. Până nu demult, a fost a ta.

Atât de prost sa fii s-o pierzi … pe Ea!

Foto:gizmag.com