Am fost un păcătos atunci cand am înșelat. Cum altfel as putea vorbi si scrie despre acest lucru? Am fost un nenorocit atunci cand m-am jucat cu focul inimii altora intre bătăile sincere ale acesteia. Atunci cand am călcat apăsat pe sentimente si m-am lasat prada ego-ului flamand. Am fost un egoist atunci cand m-am gândit numai la mine, uitându-i pe cei dragi in podul sufletului. Am fost un mincinos atunci cand mi-am mințit părinții si un hot atunci cand am furat speranțe si am vândut iluzii. Atunci cand am călcat peste cadavre si peste trupuri inca mișcând a Viata.

Am fost un las atunci cand am fugit de iubire si de Dumnezeu. Atunci cand am fugit de mine, cu pași repezi si strigand durerea. Asa cum spunea un om Sfânt, „Am fost un lepros!”, căci păcatul este o lepra. Atunci cand am căzut in deznădejde si m-am lasat o prada ușoară viciilor. Am fost un arogant atunci cand m-am uitat de sus in jos la semenii mei si i-am ignorat in ignoranta mea. Am fost un criminal de suflete atunci cand am ucis cu sânge rece orice urma de emoție si frântură de gând suspinând iubirea. Am fost un devorator de trupuri atunci cand mintea si inima s-au certat continuu in lupta pentru fericire. Pentru ca, in esența, eu dupa asta am alergat mereu.

Am fost, am fost, am fost … Dar stiu ce nu mai vreau sa fiu! Si mai stiu unde-am ajuns si încotro ma îndrept. Oare nu as fi fost omul de acum de nu as fi trecut prin toate aceste încercări omenești? Cu siguranța, nu!

Si totuși, imi iubesc părinții. Imi iubesc prietenii si oamenii din jurul meu. Si asta imi doresc si eu de la ei. Indiferent de alegerile pe care le-am facut sau regretat. Si totuși, ma iubesc pe mine.

Am ales sa imi deschid sufletul. Sa ma apropii de Dumnezeu si sa fiu eu! Tu ai curajul sa spui ce-ai fost si unde vrei sa ajungi? Tu ai curajul sa te uiti in tine si sa spui ce ai gresit?

Pentru ca, asa cum spunea cutremurator, Malraux: „Sexolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc!”.

Iar eu, Alexandru Chermeleu, iti spun tie: Fii Totul sau Nimic!