Cea de-a doua este „ocupată” sa iubească si nu este disponibilă. Cel putin nu si cand vorbim despre femeia sinceră. Femeia care a lasat totul in urma ei si a îmbrățișat un prezent pur si eliberat de toate darele trecutului. Aceasta femeie este femeia care a încetat sa mai caute iubirea si s-a lasat găsită de ea. Femeia care stie cum sa iubească si pe cine. Nu degeaba întâlnim atâtea cupluri in care el nu o merita pe ea sau invers. Pentru ca dragostea nu dansează asa cum ii Cânți tu. Dragostea adevărată te dansează in ritmul ei. Important este sa prinzi ritmul si sa nu il pierzi.

Exact asa face si femeia „ocupată”. O femeie care a înțeles ca niciodata nu trebuie sa te opresti din a spera la omul pe care sa il iubesti si care sa te iubească. Femeia care a înțeles ca cea mai nobila si frumoasa ocupație este atunci cand ai ceva de iubit. Aievea si necontenit. Neîntrerupt fiind de ispitele cotidiene ale trupului sau ale privirilor oacheșe si care te admira pe ascuns. Gata sa se arunce in Viata ta ca o minge de foc in mijlocul marii.

Femeia singura e de mai multe feluri. Este femeia care a suferit si s-a oprit. Femeia care si-a anihilat trăirile si care a spus „Stop” inimii. E femeia într-un continuu stop cardio respirator al simțurilor. Acolo unde mintea are putere si domina pana si cele mai sincere trairi. Este femeia care a încetat sa mai creadă in ea si in Viata. Femeia prizonier. Un prizonier condamnat de propriile gânduri si alegeri.

Femeia singura poate fi si cea care așteaptă. Pregătită sa primească dragoste si sa o ofere înzecit. Ea poate fi femeia matura si care a înțeles ca iubirea nu o cauți cu lumânarea. A înțeles ca iubirea te găsește atunci cand încetezi sa o mai cauti si cand esti pregătit sa o primesti in Viata ta. Ca un dar pe care il meriți fiindcă exiști. Dar, mai presus de orice, fiindcă ai învățat sa trăiești. Si nu doar sa respiri tăcere.

Femeia singura mai poate fi si cea care isi dorește sa rămâna asa. Pentru ca o femeie asemenea ei asa se simte bine. Sau,cel putin , asa vede ea normalitatea. Independenta si sătulă de vuietul mulțimii ce o înconjoara. Femeia preocupata si mereu solitara. Precum frunza care a ales sa se desprindă de surorile ei in drumul lin purtat de vânt. O femeie ce si-a acceptat alegerile iar mai apoi si le-a asumat.

Dar ce poate fi mai frumos decat o femeie „ocupată”? Ocupată cu iubirea celuilalt si cu mâinile ei păzite cu grija intr-ale lui?

Ma gândesc ca orice femeie isi dorește sa fie „ocupată”. Dar nu oricum si nu cu oricine! Ci doar cu acela care o merita! 🙂