Nu am înțeles niciodata satisfacția pe care o poate o avea femeia-amanta. Pentru mine e femeia second hand sau femeia „adorata in pauze”. E „cealaltă femeie”. A doua spița de la roata sau, in unele cazuri, chiar si a treia. Femeia care se mulțumește cu jumatatile de masura servite de celalalt. Un celalalt care isi uita de fiecare data cămașa in dormitorul ei dar nu uita niciodata sa isi ia sufletul atunci cand pleacă înapoi acasa.

Femeia amanta visează întotdeauna cu ochii larg deschiși. Visul ei a fost mereu acela de a deveni soție! Sau sotia cu pricina. Multe nu isi dau seama ca atunci cand acest lucru se intampla (daca se intampla) ele nu fac decat sa lase locul de amanta liber. Liber pentru o alta din viitorul mai mult sau mai putin apropiat.

Amanta reprezintă femeia inconștientă si mulțumită in neliniștea ei. Satisfacută de rămășițele de atenție presărate in restaurantul romantic si de lux in care înghite, pe langa bunătățile culinare din meniu, o serie de promisiuni îndepărtate si cuvinte rostite cu grija. Superficiala in gândire si in simțiri dar cu sufletul deschis durerii. Pregătită sau nu pentru cele mai crunte dezamăgiri, ea plânge in coridorul lung si rece, fara spectatori.

E femeia tampon sau surogat. Un surogat al sufletului de barbat pe care il accepta necondiționat in culorile cele mai Închise ale cotidianului. Sexy si rafinata pentru celalalt dar niciodata pentru ea. Femeia amanta este femeia plina de calități. Este femeia care așteaptă, rabda, înghite, asculta, intelege, apreciază, consolează si spera … dar nu iubeste. Pentru ca daca ar iubi, s-ar iubi in primul rând pe ea. Iar daca incepi cu tine este imposibil sa ajungi pe locul 2.

Exista amante bune si amante foarte bune. La fel cum exista amante proaste sau neinițiate. Majoritatea sunt singure.

Dar cele mai bune amante sunt cele care isi înșală soții cu gândul tot la ei 🙂