Nu am digerat niciodată misoginii. Mi se par cei mai frustrați purtători de pantaloni de la Adam si Eva încoace. Sunt precum acea gaura neagră in care este concentrata toată energia negativă pe care un bărbat a adunat-o in urma experiențelor nefaste sau a experienței trecute si nebifate in catalogul „cuceritorului” aici si acum. Sunt acei bărbați care detesta femeile si le coboară pe cele mai destrăbălate trepte in timp ce, pe ascuns, tanjesc după secretul Victoriei.

Acei „masculi” feroce care au picat testul cuceritorului si al vânătorului asiduu si au degradat încet dar sigur înspre Beta. Nu ca înainte ar fi fost Alfa. Niste masculi „neintelesi” in lumea lor invadata de refuzuri si traume nerezolvate. O lume întunecata de gânduri, trăiri si emoții distructive orientate înspre doamnele pe care înainte le priveau si adorau cu atâta patima iar acum le urăsc si le-ar vedea „moarte” in suflet sau chiar pe strada. Cand ei urăsc Femeia se urăsc, in esența, pe ei înșiși. Îsi urăsc neputința, lasitatea si lipsa nevoii de a lupta.

Pentru ei, orice lupta cu o femeie este o lupta câștigată si pe atât de mult pierdută. Ii vezi pe strada, prin autobuze, la biblioteca centrală si pe scaunul tapițat in catifea de la teatrul din orașul tau. Sunt pretutindeni si Nicaieri, deoarece multi dintre ei nu recunosc. Nu ar recunoaște in ruptul capului.

Dar le simți energia si vibrația. E ca o locomotiva care se îndreaptă metalic înspre tine cu peste 150 km la ora si te lovește înainte sa știi ce s-a întâmplat. Pentru o femeie sentimentul e chiar mai intens si deloc înălțător. Cam doua locomotive care te strivesc ca pe o musca.

Mi-ar plăcea sa cred ca sunt doar niste oameni cu probleme. Însă eu cred ca mulți dintre ei sunt bolnavi.

In primul rând … de ei înșiși!

O femeie nu poate fi Frumoasa decat atunci cand iubeste si este iubita.

Si atunci … De ce sa urasti femeia cand poti sa o iubesti?

Nu trebuie sa imi raspunzi.