Cred ca este prima si cea mai mare minciuna pe care i-o poti servi partenerului încă din primele săruturi. Încă din primele momente împărtășite. Sunt cele mai adevărate minciuni din cuplu. Suna atât de bine si de ideal încât poti savura cuvintele fara sa te mai gândești la fapte. Prinde atâta de bine in scris, încât si cel mai convins pragmatic isi va simti Ego-ul gâdilat in vârful degetelor si inima topita asemenea zăpezii topite in mâinile celui care promite.

„Nu te voi părăsi niciodată” este promisiunea celui care jonglează foarte bine cu cuvintele, a celui care deschide întotdeauna sertarul cu vorbe si le așterne duios pe tava celui pregătit sa le primească. Cu vârf si îndesat. Cuvintele sunt frumoase. Faptele, in schimb, sunt cele care demonstrează de ce ele nu înseamna absolut nimic atunci cand acestea nu ramân decât … Niste vorbe gratuite! Cu vorbe o cucerești! Dar cu fapte o păstrezi, întotdeauna!

„Nu te voi părăsi niciodată” este cea mai falsa declarație de dragoste făcută sub lumina lumânărilor neaprinse. Este ca si cum ai promite ca data viitoare tu faci cinste in grupul tau de prieteni. Sau ca tu vei da cu mopul, atunci cand iti vine rândul, pe gresia murdărita de atâtea cuvinte alese. De multe ori, nici asta nu se intampla. Sa promiți soarele si luna de pe cer este o prostie. Oricum nu ar avea ce sa faca cu ele.

Si atunci, cum poti sa promiți asa ceva? Oamenii au stiut întotdeauna sa se joace cu cuvintele mari. Dar nu au învățat nicidecum sa si le asume.

„Niciodată” este o siguranța prea mare pe care poti sa o acorzi sufletului pereche sau partenerului Vizitator din Viata ta.

„Nu te voi părăsi niciodată” suna atât de departe! Eu nu vreau departe!

Eu vreau prezentul pur. Aici si acum … Cu tine!